E Băsescu în Bilderberg?

Conferinţa internaţională “Europa după criza datoriilor suverane ale statelor”, care a avut loc la BNR, principalii participanţi fiind vicontele Etienne Davignon, preşedintele misteriosului Grup de la Bilderberg, şi Richard Haas, şeful nu mai puţin enigmaticului Consiliu de Relaţii Externe, s-a încheiat fără ca publicul larg, direct interesat de scenariile puse la cale, să aibă acces la un set lămuritor de informaţii. S-a discutat, potrivit unor surse, despre competiţia dolar-euro- aur (e interesant că printre sponsorii reuniunii s-a aflat Compania Roşia Montană Gold Corporation...), despre procesul de globalizare, despre criza instituţiilor financiare. Nu ar fi lipsit mai vechea preocupare a Grupului de a împărţi deocamdată lumea în trei entităţi - Uniunea Europeană, Uniunea Americană şi Uniunea Pacific-Asia, variantă care e totuşi depăşită de marşul economic al Chinei şi de ambiţiile Rusiei.

Per total, liderii politici şi mai ales marii bancheri ţin să-şi păstreze cu orice preţ dominaţia, inclusiv prin politici de culise sau prin intermediul şi al altor structuri, cum e Comisia Trilaterală (o soră mai mică a Grupului de la Bilderberg, din care fac parte şi Mugur Isărescu, şi Mihai Tănăsescu). Circulă zvonul că nici preşedintele Băsescu nu-i străin de aceste construcţii, străşnicia cu care chiar acum vreo două luni susţinea ideea unor State Unite ale Europei fiind un argument în acest sens.

Volens-nolens însă, Grupul va trebui să-şi modifice atitudinea. Mişcarea de masă “Ocupaţi Wall Street!”, devenită “Mişcarea Indignaţilor”, cuprinde din ce în ce mai multe ţări, ajungând la acte de violenţă şi avertizând politicienii şi bancherii că populaţia lumii, de 7 miliarde de oameni, nu-i alcătuită doar din potentaţi rapace şi nu mai suportă să fie redusă în bună parte la sărăcie şi călcată în picioare. Guvernele, vârfurile sistemului financiar mondial, reunite în structuri supranaţionale, cum s-or numi ele, Trilaterala sau Grupul de la Bilderberg, trebuie să priceapă că vremea popoarelor adormite, a polarizării brutale săraci-bogaţi a societăţilor şi a statelor a trecut şi a venit timpul unei viziuni realiste, lucide şi responsabile în gestionarea şi distribuţia resurselor. Pentru că alternativa ar fi haos şi chiar punerea în primejdie a păcii.
Sursa : http://www.libertatea.ro/detalii/articol/

RECENSĂMÂNT 2011: Vezi câți locuitori au mai rămas în fiecare județ din România

Datele provizorii prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 20-31 octombrie au fost recenzate 8.387.153 de locuinţe şi 19.599.506 persoane. Cifra nu reprezintă populația stabilă a țării, dar, conform estimărilor, rezultatele finale nu vor fi cu mult diferite de acestea.


O situație specială se înregistrează în Capitală, unde, la finalul recensământului, figurau ca înregistrate 1.628.426 persoane, deși, cu o zi în urmă, cifra prezentată era mai mare: 1.665.605. Oricum, la nivel de Capitală, este greu de crezut că această cifră este apropiată de cea corectă, în condițiile în care estimările arată că aici locuiesc aproape trei milioane de persoane.
De la 68% la aproape 100% în timp record

La fel de ciudate sunt datele din Sectorul 1 al Capitalei, unde, deși în penultima zi de recenzare se ajunsese la procentrul de 68,78%, după 24 de ore autoritățile anunțau că au reușit să finalizeze procedura, deci că s-au apropiat de 100%. Primele rezultate oficiale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor vor fi făcute publice la sfârşitul lunii ianuarie 2012.

Nu sunt rezultatele finale

Secretariatul Tehnic Central al Comisiei Centrale pentru Recensământ atenţionează că numărul de persoane recenzate nu trebuie confundat cu populaţia stabilă a României, motivând: "Numărul de persoane recenzate nu este egal cu numărul de persoane cuprins în populaţia stabilă a României, deoarece nu cuprinde persoanele care au apelat la metoda auto-înregistrării, nu cuprinde persoanele din spaţiile colective de locuit, nu cuprinde persoanele recenzate prin structurile MapN, MAE, MAI etc., include parte din persoanele plecate din ţară pe perioadă îndelungată (respectiv cele declarate de unul din membrii gospodăriei din ţară). Aşadar, orice comparaţie între informaţiile difuzate astăzi şi datele oficiale privind populaţia stabilă a României, rezultate în urma precedentelor recensăminte de populaţie, din 1992 sau 2002, sunt lipsite de relevanţă".

Numărul persoanelor recenzate în județe țării:
JUDETUL ALBA- 342336
JUDETUL ARAD- 412235
JUDETUL ARGEȘ- 609703
JUDETUL BACĂU- 628640
JUDETUL BIHOR- 558613
JUDETUL BISTRIȚA-NĂSĂUD- 301425
JUDETUL BOTOȘANI- 404429
JUDETUL BRAȘOV- 529906
JUDETUL BRĂILA- 316652
JUDETUL BUZĂU- 440347
JUDETUL CALARAȘI- 287269
JUDETUL CARAS-SEVERIN- 287535
JUDETUL CLUJ- 674903
JUDETUL CONSTANȚA- 680945
JUDETUL COVASNA- 211254
JUDETUL DAMBOVIȚA- 510287
JUDETUL DOLJ- 629989
JUDETUL GALAȚI- 530612
JUDETUL GIURGIU- 267147
JUDETUL GORJ- 345771
JUDETUL HARGHITA- 304765
JUDETUL HUNEDOARA- 410383
JUDETUL IALOMIȚA- 265559
JUDETUL IAȘI- 774075

Vezi AICI lista completă cu toate județele și localitățile țării
Sursa : http://www.evz.ro/detalii/stiri/recensamant-2011-vezi-cati-locuitori-au-mai-ramas-in-fiecare-judet-din-romania-952407.html

REZULTATE RECENSĂMÂNT 2011. Suntem prea puţini. Cum recuperăm?

Datele provizorii ale recensământului arată o diminuare a populaţiei cu două milioane, iar persoanele active, care susţin economia, sunt din ce în ce mai puţine. Creşterea natalităţii ne-ar putea scoate din impas, dar nu în viitorul apropiat, ci în cel îndepărtat.


Primele rezultate furnizate la încheierea recensământului au confirmat temerile şi esti mările specialiştilor: populaţia a scăzut cu două milioane. Informaţiile provizorii ale Institutului Naţional de Statistică arată că au fost recenzate 19,6 milioane de persoane. Cifra nu reprezintă populaţia efectivă a României, însă diferenţa între aceasta şi cea finală nu poate fi foarte mare.
Primele date privind populaţia efectivă a ţării se vor publica la începutul anului 2012. Comparativ, la recensământul anterior, realizat în 2002, România avea 21,7 milioane de locuitori, iar la cel din 1992-22,8 milioane.
Cine pe cine duce în spate

Din cauza numărului mare al românilor plecaţi la muncă peste hotare, în ţară creşte îngrijorător raportul între populaţia inactivă şi cea activă, care susţine, de fapt, economia.

"Avem cea mai slabă rată de ocupare din Europa, de aproximativ 57%, iar raportul dintre inactivi şi activi o să tot crească. De aici vine nefericirea. O ţară cu patru milioane de salariaţi este un dezastru", spune Ilie Şerbănescu, analist economic şi fost ministru al Economiei.

El precizează că ţările dezvoltate care se confruntă cu problema depopulării apelează la străini. "Dar la noi, unde salariile sunt atât de mici, cine să vină? Salariile acestea ne protejează pe noi de imigranţi", spune analistul economic.

Ilie Şerbănescu apreciază că politicile de încurajare a natalităţii ar putea avea rezultate, însă peste un număr mare de ani. Aceste programe de stimulare ar presupune prime de naştere, programe de protecţie pentru mame şi copii, precum şi sprijin pentru taţi.

Încurajarea natalităţii presupune costuri uriaşe

Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice, apreciază că redresarea situaţiei demografice nu poate proveni decât din creşterea natalităţii.

"Evoluţia depinde de nivelul natalităţii, concret, de numărul de copii pe care îi naşte o femeie", precizează el, menţionând că încurajarea natalităţii presupune programe costisitoare pe care bugetul actual nu ar avea cum să le suporte. "Mai mult, vine un an electoral, în care priorităţile sunt, cu siguranţă, altele".

Criza puternică se va resimţi începând cu 2020

Pe de altă parte, în vremuri de criză economică, iniţierea unor astfel de programe nu este recomandată. "Există riscul creşterii numărului de naşteri în rândul populaţiei dezavantajate", explică specialistul.

El precizează că reducerea natalităţii începând cu 1990 va avea efecte economice puternice după 2020. Atunci, generaţiile născute după revoluţie vor trebui să întreţină economic populaţia vârstnică, numeroasă.

Anul 2060: doi oameni activi la un pensionar

Perspectivele nu sunt sumbre doar pentru România, ci şi pentru întreaga Europă. Un raport realizat de Eurostat arată că numărul de pensionari din ţările UE va creşte în următoarele decenii.

Până în 2060, se va ajunge la un raport de numai doi oameni activi pentru fiecare persoană în vârstă de cel puţin 65 de ani. Rata de mortalitate va fi mai ridicată decât cea de natalitate în Uniunea Europeană, începând cu 2015, iar Marea Britanie va avea, probabil, cea mai mare populaţie din UE -77 de milioane- şi se va situa înaintea Franţei şi a Germaniei.

"Evoluţia depinde direct de numărul de copii născuţi de o femeie.“
VASILE GHEŢĂU, Centrul de Cercetări Demografice

Citiţi şi:
România numărată. 19,5 milioane de locuitori plus un nerecenzat: Victor Ponta

Sursa : http://www.evz.ro/detalii/stiri/rezultate-recensamant-2011-suntem-prea-putini-cum-recuperam-952353.html